Cristofor Iosub face poate cea mai buna analiza a presei de specialitate pe care am vazut-o in ultimii 6 ani, aici. As mai adauga eu: din punct de vedere al cititorului intr/o piata care ar trebui sa fie altfel decat in Ro. Pentru ca premisele sunt altele aici. Are dreptate sa critice prea multa informatie pornite de lacomunicate de agentii si prea putine materiale originale, totusi sa nu uitam ca si meciul Steaua / Dinamo e unul singur iar gazetele de sport sunt mai multe.
In plus, spre deosebire de Ro, revistele de afara au ca advertiseri preponderent grupuri de media. CNN, Hallmark, NewsCorp etc isi fac constant reclama intr-o revista de 40-60.000 de exemplare pe o piata unde Playboy are 2 milioane si plateste acelasi Rate card de 30.000 USD!!!! ca in Playboy. Inmultiti cu 20 de pagini si vedeti cati bani fac din publicitate La noi nu.
Totusi sa nu uitam ca, daca cineva si-ar dori sa gaseasca informatii legate de ce fac agentiile, licitatii, conturi castigate, aceasta comunicare pe care o numim pretentios presa, in stadiu oarecum de inceput , a determinat un comportament de producator de comunicare (dinspre agentii) si de consumator de stiri si informatii de la agentii. Acesta este un lucru cu atat mai laudabil, cu cat site-urile agentiilor care ar trebui sa comunice cu clientii sunt umilitoare in fata unui blogger mai experimentat.
Ar mai fi tot o limitare tehnica faptul ca nu poti vinde mai peste 2-3000 de exemplare dintr/o astfel de revista, iar cu 2-3 anunturi de angajari de la agentii nu poti avea pretentia ca se poate scoate o revista cu 5 oameni carora sa le mai ceri si experienta.
august 15, 2007 la 8:07 am |
Salut Iulian,
Multumesc pentru comentariu, am adaugat la randul meu un comentariu suplimentar la articolul meu unde clarific ca subiectul in discutie este exact acesta: modelul de business al presei de specialitate si piata sa potentiala de publicitate (de care cred ca exista si nu este de fapt atat de zgarcita pe cat pare). Cu siguranta un model de business mai sanatos ar avea ca rezultat un continut mai interesant si mai bogat pentru noi toti cititorii. De exemplu, mi-ar placea ca intr-o publicatie (off sau online) de advertising sa citesc un punct de vedere independent, jurnalistic, despre o campanie (chiar daca ar avea o opinie mai putin favorabila despre o campanie pe care a facut-o agentia unde lucrez:) sau o perspectiva mai intima asupra motivelor schimbarii unei agentii de catre un anumit client (cum de altfel vezi in presa din strainatate).
august 15, 2007 la 10:27 am |
Cristofor,
Eu cred nu ca piata este zgarcita ci ca pur si simplu 50% din bani care ar trbeui sa vina din media, pur si simplu nu vin iar numaia agentiile de publicitate nu pot sustine asemenea investitii care fac aceeasi bani pe pagina de publicitate ca o revista de lifestyle (apropos ai plati 3000-4000 EUR pagina?)
La capitolul analiza, la ei, in AdAge de exemplu, analizele sunt facute de oameni cu parul alb si 20 ani de meserie (Scot Donatton sau Rance Crain de exemplu, descendentul fondatorului publicatiei prezenta de 80 de ani pe piata).
La noi, sunt putini oameni care au peste 5-6 ani de meserie, iar cei mai multi conduc sectiuni sau chiar publicatii si agentii de stiri, unde nu se cer, sau nu se pot ocupa de asemenea analize pentru ca aceasta munca nu-i platita si nici citita. cand ai vazut ultima analiza in EVZ, Capital, S FIN, NewsIn, Business Standard ori jurnalul?